Cum se face un protest. Oamenii din spatele celor mai mari mișcări de stradă după Revoluție încoace. Fondator „Corupția ucide”: „La localele din 2016, un deputat PSD mă voia consultant pe partea de digital. Am refuzat”

La scurt timp după evenimentul din Colectiv, când mii de oameni au ieșit în stradă în semn de revoltă față reglementările care au permis să se întâmple tragedia, s-au format cele mai mari platforme civice, care inițiază și azi protestele împotriva Legilor Justiței. Este vorba de platformele „Corupția ucide” și „Inițiativa România”, ale căror lideri sunt Florin Bădiță și Mihai Polițeanu.

„Ideea de la care a plecat > a fost că foarte multă lume discuta în acele zile, imediat după Colectiv, despre lucruri mici, mărunte, cum ar fi interzicerea artificiilor în spațiile închise. Din punctul meu de vedere problema era alta, mult mai gravă, și anume că în acel club au intrat aproape 600 de oameni, având o capacitate mult mai mică, cu o singură ieșire, tocmai pentru că cineva a dat o șpagă, sau cineva nu a controlat acel club. Din acest motiv am făcut pagina, ca să arăt cum ucide corupția”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Florin Bădiță, fondatorul paginii de Facebook „Corupția Ucide”.

Potrivit acestuia, pagina are în prezent 99.000 de followers și în jur de 20 de editori și administratori. „Dintre aceștia, cei care sunt publici sunt Angi Șerban, Alexandru Socol și Oana Dobre”, precizează Bădiță.

Tot la scurt timp după „Colectiv” s-a înființat și platforma „Inițiativa România”, iar cel care i-a pus bazele este Mihai Polițeanu, fost consilier politic al Monicăi Macovei.

„Opțiunile la momentul respectiv (n.r. – imediat după Colectiv) erau fie să facem un partid politic, dar ne-am gândit că nu avem resurse umane, nu aveam notorietate, nu avem resurse financiare și nu aveam o echipă. Am abandonat ideea, mai ales că aveam convigerea că vor apărea multe partide politice noi. A doua opțiune era să facem un ONG clasic, însă ne-am gândit că în contextul în care toată lumea aștepta schimbarea clasei politice și a modului în care se făcea politică ar fi fost prea puțin să facem doar un ONG. Ca atere, am decis să râmânem doar la nivel informal o perioadă, dar să formăm, la momentul respectiv, un grup civico-politic, în primă fază ca un proiect pilot pentru București”, a explicat Polițeanu, pentru MEDIAFAX.

Ce a urmat după „Colectiv” și cum s-a ajuns la ieșirea a sute de mii de oameni în stradă?

Potrivit lui Florin Bădiță, primul protest organizat de „Corupția ucide” a avut loc la trei luni de la tragedia din Colectiv, iar scopul, spune Bădiță, a fost ca românii „să nu mai accepte corupția”.

În ceea ce privește platforma „Inițiativa România”, perioada de după Colectiv, până în februarie 2017, a fost una liniștită.

„După Colectiv a fost un an destul de liniștit din punct de vedere civic și am observat că majoritatea grupurilor civice care au apărut după Colectiv au și dispărut. Atunci ne-am dat seama că trebuie să facem mai mult în ceea ce privește tendința de implicare civică a cetățenilor, să devină sustenabilă și să ia forme de asociere. Și a venit momentul Ordonanței 13″, explică Polițeanu.

Practic, Ordonanța 13, care a fost emisă la începutul lunii februarie 2017 și care prevedea modificări ale codurilor penale, a dus la cele mai mari mișcări de stradă de după Revoluție încoace, proteste despre care Polițeanu spune că au fost „complet neorganizate și complet spontane”.

„Am venit în Piața Victoriei fără nicio speranță și credeam că vom fi maximum 100 de persoane, iar la ora 1.00 noaptea eram circa 10.000 de persoane. Acela a fost cel mai emoționant moment al protestelor, nu duminica de pe 6 februarie, când au fost 200 -300 de mii de persoane în stradă”, precizează liderul „Inițiativa România”.

„Nu organizăm proteste, le inițiem”

Potrivit lui Florin Bădiță, data și locul unui protest sunt strâns legate de acțiunile parlamentarilor și de deciziile în legătură cu Legile Justiției. Totodată, Polițeanu explică și cum se iau deciziile la nivelul platformei.

„Nu organizăm proteste, noi le inițiem. Este adevărat, chemăm oamenii în stradă la o dată stabilită, dar nu organizăm proteste. Sunt oameni care ies în stradă, pe care nu-i cunoaștem, pe care nu-i manipulăm, ci ies în stradă pentru că pur și simplu cred în anumite principii”, explică Mihai Polițeanu.

În ceea ce privește organizarea internă, la momentul acesta, spune activistul civic, platforma este în contact cu câteva zeci de organizații din București și din țară, iar deciziile se iau prin consens. „Dacă nu există consens, există o majoritate, iar un grup civic se poate abține în a susține o acțiune. Este vorba de comunicare permanentă și de instrumente de comunicare precum Skype, Zoom, Slack și Facebook”, spune Polițeanu.

Care sunt sursele de finanțare

Nu de puține ori, despre platformele civice care cheamă oameni în stradă s-a spus că ar fi finanțate prin intermediul fundațiilor lui George Soros. Fondatorii celor două platfome neagă: „Nu am primit niciun ban. Toți banii pe care îi strângem noi sunt din donații. Facem call-uri pentru donații. De exemplu, la evenimentele din februarie 2017, am avut un spațiu unde primeam inclusiv mâncare, foi pentru imprimantă sau portavoci. Practic, punem postări pe Facebook și cerem ce avem nevoie. Tot atunci, am strâns și o sumă de 3.000 de euro. De aici sunt banii prin care noi facem flyere sau ce mai este nevoie la un protest”, explică Bădiță.

La rândul lui, Polițeanu spune că aceste informații, legate de eventuale finanțări prin intermediul fundațiilor lui Geroge Soros, sunt insulte pentru protestatari.

„Nimeni nu ne dă niciun ban în legătură cu protestele. Eu m-am obșnuit cu astfel de minciuni, dar este absolut insultător față de oamenii care își sacrifică timpul liber și investesc atât efort cât și bani”, afirmă activistul.

De asemenea, ca și Bădiță, liderul „Inițiativa România” spune că banii folosiți în timpul unui protest, pentru materiale publicitare, portavoci sau acele mâni galbene pe care scrie „toți pentru justiție” vin tot din donații în conturi.

„Este vorba de conturi ale organizațiilor care au statut juridic. În general, prin organizația > am strâns bani. Sunt conturi prin bancă, instituționale”, explică Polițeanu.

Despre amenințări, înjurături și „ispite” politice

Liderul „Corupția ucide” că spune este injurat zilnic, dar au fost cazuri când a primit și amenințari cu moartea, dar pe care nu le-a reclamat. Pe de altă parte, Bădiță spune că a primit o ofertă de job în cadrul unui partid. Și nu orice partid, ci PSD, adică formațiunea politică vizată de proteste.

„Când au fost alegerile locale din 2016, Aurelia Cristea, de la PSD, care nu mai este în partid acum, mă voia ca și consultant pe partea de digital. I-am spus că-i mulțumesc, și am refuzat. Din punctul meu de vedere era o persoană din PSD care era foarte ok, și părea de bună credință, dar nu aș fi acceptat să lucrez în PSD. Mi-aș fi încălcat anumite principii”, povestește Bădiță.

Pe de altă parte, liderul „Inițiativa România” spune că, dacă va primi o ofertă politică, nu o va refuza, ci se va gândi, sfătuindu-i pe activiști să se implice în politică.

„Vom continua să dezvoltăm rețeaua civică, iar în același timp vom încuraja membrii acestor grupuri să intre în politică, în orice partid. Poate să fie PNL, USR și de ce nu, poate să fie și PSD sau ALDE. Pornim de le prezumpția că întreaga clasă politică are nevoie de o infuzie de oameni noi, onești și profesioniști”, mai spune Polițeanu.